Ce este inteligența emoțională și cum poate fi cultivată în beneficiul tău și al celorlalți

Ce este inteligența emoțională și cum poate fi cultivată în beneficiul tău și al celorlalți

  |  

Atunci când vorbim despre un stil de viață sănătos, dezvoltarea personală este la fel de importantă ca sportul și alimentația. Mai ales atunci când vrem să transformăm un obicei sănătos într-o rutină.  Iar motivația este una dintre abilitățile inteligenței emoționale (EI) care ne ajută să apelăm la pasiune, în detrimentul recompenselor externe. 

 De exemplu, un pasionat face sport pentru senzația de libertate pe care i-o oferă și pentru bunăstarea pe care i-o aduce activitatea fizică. La polul opus, o persoană cu focus pe recompense va fi motivată să viziteze sala de fitness pentru o eventuală recompensă socială pe care i-ar aduce-o un check in în locul respectiv, pentru a-i fi validată evoluția sau pentru a-și etala noul echipament. 

Dar, înainte de a porni în căutarea acelui ”will power”, este important să înțelegem ce este inteligența emoțională și ce rol joacă în rutina noastră zilnică. 

Ce este inteligența emoțională și cum se măsoară?

Componentele inteligenței emoționale

Care este comportamentul care denotă inteligență emoțională

La ce ne ajută inteligența emoțională

Inteligența emoțională în mediul profesional

Inteligența emoțională la copii

 Cum ne putem îmbunătăți inteligența emoțională

Ce este inteligența emoțională și cum se măsoară?

Inteligența emoțională (EQ) este definită prin abilitatea de a percepe, evalua și controla propriile emoții. În vreme ce această conștiință de sine este importantă, la fel de valoroase se dovedesc și abilitățile de a înțelege, interpreta și răspunde la nevoile emoționale ale celor din jur. 

Există specialiști care susțin că inteligența emoțională poate fi doar nativă, dar și experți care o consideră o calitate care poate fi educată, alimentată, îmbunătățită. De un lucru, putem, însă, fi siguri: sunt situații când inteligența emoțională este mai importantă decât IQ-ul.

Iar dacă pentru măsurarea coeficientului de inteligență avem repere concrete - media încadrându-se în jurul valorii de 100, cu o minimă de 85 și o maximă de 115 - în ceea ce privește inteligența emoțională, cum am putea să o măsurăm, care sunt indicii corecți, ce metode de testare există?

La fel ca în cazul testării IQ-ului, cele mai populare teste de inteligență emoțională sunt cele sub formă de formular, pe care le poți parcurge și calcula singur. Respondenții își evaluează propriile comportamente pentru a răspunde la întrebări sau pentru a aprecia valoarea de acord sau dezacord pentru afirmații precum ”Simt adesea că am capacitatea de a înțelege cum se simt ceilalți”. Foarte populare sunt și testele de abilitate, care implică răspunsuri pentru anumite situații și evaluarea abilităților în funcție de aceste răspunsuri; evaluarea propriu-zisă este făcută ulterior de un terț.

 Dacă alegi, în schimb, varianta testării profesionale, în care un psiholog sau un expert în sănătate mentală să îți evalueze coeficientul de inteligență emoțională, ai la dispoziție două variante:

  • Testul MSCEIT (Mayer-Salovey-Caruso Emotional Intelligence Test), care se bazează pe abilități precum cea de a percepe, identifica, înțelege și gestiona emoțiile;
  • Testul ESCI (Emotional and Social Competence Inventory), bazat pe un chestionar de autoevaluare și pe evaluarea oferită de către persoane care te cunosc foarte bine și îți pot aprecia abilitățile sociale și emoționale.

Bineînțeles, ai mereu la dispoziție și variantele informale, de multe ori gratuite, disponibile pe site-uri din diverse nișe, dacă vrei să afli mai multe despre propria inteligență emoțională.

Componentele inteligenței emoționale

Inteligenta emotionala

Daniel Goleman, autorul bestsellerului ”Inteligența emoțională”, divizează acest atribut în cinci componente:

  • Autocunoașterea 

Această componentă se referă la capacitatea de a identifica propriile emoții, valori și aspirații. Conform autorului, cunoașterea de sine vine la pachet cu o încredere mai mare în forțele proprii, dar și cu o capacitate de a evalua atât impactul pe care comportamentul tău îl poate avea asupra altora, cât și pe cel al comportamentului altora asupra ta.

  • Stăpânirea de sine

Goleman asociază stăpânirea de sine cu posibilitatea controlului asupra emoțiilor negative, dar și cu responsabilitatea propriilor greșeli și abilitatea de a le recunoaște. Flexibilitatea este cheia acestei componente. Odată ce ești stăpân pe propriile emoții, beneficiile se vor reflecta în atitudinea ta optimistă, dar și în capacitatea de a te adapta unor situații noi.

  • Motivația intrinsecă

Această abilitate ce ține de inteligența emoțională este foarte importantă. Persoanele cu un EQ mare sunt motivate de lucruri care depășesc barierele recompenselor externe precum faima, bogăția, recunoașterea sau ovațiile celorlalți. În locul acestora, motivația intrinsecă se bazează pe pasiunea de a-ți împlini propriile obiective și nevoi.

  • Empatia

Empatia se referă la abilitatea de a recunoaște emoțiile celorlalți și este o componentă esențială a inteligenței emoționale. Însă, empatia nu se limitează la această identificare, ci include răspunsul sau reacția la acestea. Această dinamică ne determină să fim mai blânzi cu cei triști, să ne bucurăm pentru succesul celor din jur, să căutăm soluții pentru problemele lor.

  • Abilitățile sociale

    Deși în anumite contexte se pot suprapune cu empatia, abilitățile sociale includ mai degrabă capacitatea de a interacționa și de a comunica într-un mod coerent și productiv cu ceilalți. Este o calitate pe care se pune cu atât mai mult preț în mediul profesional, unde capacitatea de a asculta activ, de a comunica, de a te exprima nonverbal, dar și abilitățile de leadership sau persuasiunea - toate incluse în categoria abilităților sociale - își pot spune cuvântul asupra parcursului profesional și a reușitelor ce țin de carieră.

    Care este comportamentul care denotă inteligență emoțională

    Inteligența emoțională este abilitatea de a înțelege, folosi și gestiona propriile emoții într-o manieră pozitivă, astfel încât să te eliberezi de stres, să comunici eficient, să empatizezi cu alții, să depășești provocările și să ”dezamorsezi” conflictele.

    În vreme ce funcțiile cerebrale pot cunoaște ameliorări și datorită unor suplimente alimentare care susțin sănătatea creierului și combat efectele stresului și ale oboselii, inteligența emoțională poate fi cultivată prin diferite tehnici de dezvoltare personală.

    Oamenii cu o inteligență emoțională înaltă se remarcă printr-o serie de comportamente:

  1. Folosesc un vocabular bogat când își exprimă emoțiile.
  2. În loc să spună că se simt ”rău”, persoanele cu o inteligență emoțională peste medie vor încadra emoția într-un spectru mai nișat: tristețe, frustrare, iritare etc.. Cu cât emoția este exprimată mai specific, cu atât va fi asimilată mai bine, iar cauzele sale vor fi identificate, în căutarea soluțiilor.

  3. Sunt social curioși.
  4. Indiferent dacă sunt introvertiți sau extrovertiți, cei cu EQ mare vor vrea să știe mai multe despre cei din jur, să le înțeleagă motivația, pasiunile, stările.

  5. Se adaptează.
  6. Astfel de persoane nu îngheață în fața eventualității unei schimbări, ci o îmbrățișează și își gândesc un plan de acțiune care să îi ajute să se descurce din orice perspectivă.

  7. Își cunosc punctele forte și pe cele slabe.
  8. Aprecierea corectă a propriilor calități îi ajută pe cei inteligenți emoțional să identifice lucrurile la care sunt foarte buni și pe acelea la care nu vor excela niciodată. Astfel, se orientează, în funcție de abilitățile pe care le au, spre zone în care se pot pune în valoare, fără a se lăsa învinși de nesiguranțe.

  9. Știu când să refuze și când să se oprească.
  10. Întârzierea recompenselor și autocontrolul duc la o capacitate sporită de a evita comportamentele impulsive. Asta înseamnă că persoanele cu EQ mare știu deopotrivă când să se oprească și să spună ”nu” propriilor porniri, cât și cum să îi refuze pe ceilalți.

  11. Se folosesc de propriile greșeli.
  12. Le țin minte pentru a nu le repeta, dar, nu le permit să îi oprească din a persevera. Altfel spus, știu să se ierte pentru propriile erori, dar nu se evaluează doar prin prisma lor și tind să evolueze, fără a se lăsa inhibați de o astfel de greșeală.

  13. Au relații solide.
  14. Pentru că, în interacțiunea lor cu alte persoane, nu își creează așteptări și dezamăgiri. În schimb, se gândesc la cei din jurul lor, iar asta îi ajută să își construiască relații solide și de durată.

  15. Neutralizează toxicitatea.
  16. Tocmai pentru că sunt foarte conștienți de propriile emoții și sentimente, identifică foarte ușor stările provocate de alte atitudini, le recunosc cauza și neutralizează, astfel, propriul răspuns la persoanele și relațiile toxice.

  17. Nu caută perfecțiunea și apreciază ceea ce au.
  18. Își dau voie să greșească și nu pun presiuni copleșitoare nici asupra sinelui, nici asupra altora. Știu că suntem cu toții supuși greșelii și depășesc cu ușurință blocajele, tocmai pentru că proiectează viitorul, fără a se crampona de mrejele erorilor din trecut. Totodată, își acordă timp pentru a asimila și aprecia, chiar vocal uneori, ceea ce au, indiferent dacă este vorba despre relații speciale cu alți oameni sau despre realizări profesionale.

    La ce ne ajută inteligența emoțională

    Autocunoașterea atrage cu sine o serie de beneficii, precum încrederea în sine sau conștientizarea propriilor emoții. Autocunoașterea ne ajută să recunoaștem impactul pe care propriile acțiuni îl pot avea asupra altora și ne face, într-un fel, mai responsabili. Totodată, ne ajută să observăm modalitățile în care comportamentul celor din jur ne influențează starea emoțională.

    Beneficiile stăpânirii de sine includ capacitatea de a ne recunoaște propriile greșeli, dar și pe aceea de a ne asigura că informațiile pe care le transmitem sunt înțelese corect. Stăpânirea de sine ne face mai flexibili și ne ajută să ne adaptăm mai ușor, dar este, totodată, un combustibil pentru inițiativă și motivare. Nu în ultimul rând, ne ajută să ne stăpânim emoțiile negative și să le gestionăm în așa fel încât să nu le permitem să ne afecteze pe noi înșine sau pe cei din jur.

     

    Principalul avantaj al motivației intrinseci este stabilirea unor obiective și a unor sisteme de măsurare a reușitei proprii. Satisfacția propriilor realizări vine la pachet cu starea de serenitate, calm, autoapreciere, dar și cu ambiția și perseverența.

    Empatia ne ajută, în primul rând, să construim relații sănătoase, eficiente și reciproc benefice cu cei din jurul nostru. Într-un studiu publicat de Universitatea Berkeley din California pe platforma Greater Good, se confirmă faptul că empatia reduce acțiunile discriminatorii pe bază de rasă. Totodată, specialiștii sunt de părere că empatia poate fi educată, astfel că în numeroase școli se derulează programe de ”învățare” a empatiei, cu scopul de a reduce ratele fenomenului bullying.

    În cartea lui Goleman, se face referire la această calitate și sub forma de ”gestionarea relațiilor”. Beneficiile acestei abilități includ înțelegerea celorlalți - de la emoții și motivație, la acțiune - și interpretarea corectă a constructelor sociale. Totodată, această abilitate ne ajută să influențăm inclusiv reacțiile interlocutorilor noștri și să prevenim conflictele.

    Inteligența emoțională în mediul profesional

    tipuri de emotii si inteligenta emotionala

    În fiecare zi, luăm decizii bazându-ne pe propriile emoții. Simțim dacă un plan ar putea avea succes în fața altuia. Uneori, facem alegeri intuitive, care nu au altceva în spate decât sentimentele proprii. Odată ce ajungem să înțelegem originile acestor emoții, mai ales atunci când locul de muncă presupune interacțiunea în echipă și colaborarea, ajungem să ne ”acordăm” mai ușor tonalitățile și să menținem ritmul.

    Inteligența emoțională devine tot mai importantă în contextul globalizării, dar și al muncii la distanță, dictat de pandemia de coronavirus. Tot mai multe culturi diferite sunt piese ale aceluiași puzzle de echipă, iar asta înseamnă că interacțiunile, emoțiile și felul în care sunt exprimate devin pe zi ce trece mai complexe. În esență, inteligența emoțională la locul de muncă se traduce prin înțelegere, expresie, gestionare și autocontrol, relații bune și capacitate de a face față problemelor și de a găsi soluții chiar și sub presiune.

    Cum îți poți pune în valoare inteligența emoțională la interviul de angajare

    Abilitățile interpersonale sunt esențiale pentru succesul profesional, iar EQ-ul este una dintre cele mai importante. Inteligența emoțională își pune amprenta asupra felului în care lucrezi cu alți oameni, iar trăsături precum empatia și conștiința de sine îți pot îmbunătăți considerabil capacitatea de a colabora, de a rezolva conflicte sau de a face față stresului. 

    În ceea ce privește interviurile de angajare, nu există un test standard, obiectiv, care să il asigure pe angajator că ai inteligența emoțională necesară pentru a face față locului de muncă dorit sau că ești o adiție bună în echipă. Asta înseamnă că trebuie să îți demonstrezi abilitățile în timpul interviului, prin răspunsurile pe care le dai și prin interacțiunea pe care o ai cu intervievatorul. Iată câteva modalități prin care poți face asta:

  19. Ascultă activ
  20. Ascultarea activă este primul pas către o înțelegere mai bună asupra cerințelor jobului pe care ți-l dorești. Nu se limitează strict la răbdarea de a-l lăsa pe interlocutor să își termine propoziția înainte ca tu să intervii cu un răspuns pregătit dinainte. Dimpotrivă, înseamnă să nu îți planifici răspunsurile, să nu tragi concluzii pripite cu privire la ceea ce ar vrea să audă cel care te intervievează. Așa că lasă-l să-și termine ideea și determină ce își urmărește să afle din răspunsul tău, înainte de a i-l oferi pe tavă, memorat dintr-un ghid online.

  21. Nu îți masca emoțiile
  22. E important să arăți că îți pasă de ceea ce faci și că ai disponibilitatea emoțională de care este nevoie pentru a prelua responsabilitățile jobului. Exprimă în mod clar și transparent care este motivația ta pentru a profesa în domeniu, dar și sentimentele tale vis-a-vis de oportunitatea jobului pentru care candidezi. 

  23. Vorbește despre evoluția ta
  24. Nimănui nu îi place să vorbească despre eșecuri, cu atât mai mult în contexte în care e important să își pună în valoare calitățile în fața unor necunoscuți. Cu toate astea, capacitatea ta de a-ți recunoaște greșelile sau slăbiciunile și de a conștientiza cum te-au adus în locul în care ești denotă inteligență emoțională. În plus, astfel, ai ocazia de a vorbi despre lecțiile învățate și despre evoluția ta în raport cu nereușitele pe care le-ai experimentat.

  25. Interesează-te de cultura companiei
  26. Întrebările care fac referire la cultura organizațională pot spune multe despre felul tău de a fi și pot fi folosite în propriul beneficiu. Manifestând interes față de cultura și valorile companiei, vei demonstra că ești interesată în mod activ de motivația și ”personalitatea” companiei căreia vrei să te alături.

    În concluzie, pe măsură ce valoarea inteligenței emoționale la locul de muncă este tot mai apreciată, cu atât devine mai importantă capacitatea ta de a-ți demonstra aceste abilități la interviul de angajare. Începe prin a-ți acorda timp pentru a reconsidera întregul tău parcurs profesional și comunică sincer în timpul interviului. La urma urmei, obiectivul tău este să arăți că ești calificat deopotrivă pentru a executa munca atribuită, cât și pentru a excela printre oamenii din jurul tău.

    Inteligența emoțională în leadership

    Unul dintre cei mai importanți cercetători în dinamica leadershipului, Gary Yukl spune că ”Atunci când ai conștiință de sine, îți e mult mai ușor să înțelegi nevoile și reacțiile celorlalți în anumite contexte, astfel că devii facilitator al evaluării unor soluții alternative”.

    Pentru ca inteligența emoțională să fie eficientă în acest fel, trebuie să își aibă rădăcinile în interior. Să pornească de la propriile trăiri. Nu poți stimula sau spori bunăstarea altora, evoluția și simțul sinelui în rândul celorlalți fără ca tu însuți să te înțelegi la nivel emoțional. Ceea ce îi diferențiază pe lideri este, de regulă, inteligența lor emoțională și include acele abilități care îi ajută să creeze și să dezvolte un mediu de lucru mai eficient, mai productiv, mai axat pe rezultate. 

    Inteligența emoțională la copii

    inteligenta emotionala la copii

    Inteligența emoțională se reflectă în abilitatea de exprimare coerentă a emoțiilor, în cea de interpretare a stării emoționale al celor din jur, dar și în capacitatea de a înțelege rădăcina anumitor emoții. Copilăria timpurie este o perioadă prielnică pentru dezvoltarea personală și pentru stimularea acestor abilități.

    Rolul inteligenței emoționale în dezvoltarea copiilor

    Studiile din ultimele decenii arată că inteligența emoțională le furnizează copiilor o varietate de beneficii, care le vor fi utile pe tot parcursul vieții. Iată doar câteva dintre ele:

    • Copiii inteligenți emoțional se descurcă mai bine la testele standardizate și obțin note sau calificative mai bune. Altfel spus, EQ-ul este în strânsă legătură cu IQ-ul.
    • Abilitățile emoționale îi ajută pe copii să stabilească relații mai bune, să gestioneze conflictele și să lege prietenii durabile și profunde. 
    • EQ-ul mare înregistrat încă din copilărie este legat de cunoașterea succesului în viața adultă. Un studiu derulat pe o perioadă de 19 ani, publicat în American Journal of Public Health arată că abilitățile sociale și emoționale din perioada preșcolară pot prezice succesul la maturitate. Copiii capabili să împartă, să coopereze și să urmeze instrucțiuni la vârsta de 5 ani sunt mai ”predispuși” să obțină o diplomă de absolvire universitată și să își înceapă viața profesională până la vârsta de 25 de ani.
    • Copiii cu un nivel crescut de inteligență emoțională sunt mai puțin predispuși la a dezvolta tulburări mintale, precum depresia. 

    Aceste avantaje sunt lesne de înțeles și în mod intuitiv. Un copil care își poate păstra calmul atunci când este iritat se poate descurca mai bine în circumstanțe dificile, la fel cum un copil care își poate exprima emoțiile într-un mod sănătos are șanse mai mari să se angajeze în relații sănătoase.

    Cum poți cultiva inteligența emoțională pentru a încuraja dezvoltarea copiilor

    Copiii au capacitatea de a-și însuși abilitățile inteligenței emoționale, cu sprijinul adulților din jurul lor. Iată câteva modalități prin care acestea pot fi învățate sau îmbunătățite:

    Dezvoltarea vocabularului emoțional

    Copiii au nevoie de ajutor pentru a-și identifica în mod corect emoțiile. Dezvoltarea vocabularului în acest sens, derivată din etichetarea unor emoții precum ”vesel”, ”trist”, ”supărat”, ”nervos”, ”dezamăgit” etc. se va reflecta în capacitatea lor de a și le exprima cât mai specific.

    Dovedirea empatiei

    Oricât de tentant ar putea fi să minimizezi sentimentele unui copil și să îi spui că ”nu e mare lucru”, această tactică i-ar putea invalida emoțiile. De aceea, este important să îi comunici că înțelegi prin ce trece, că este normal ca anumite evenimente să îi provoace anumite stări, că îi confirmi că nimic din ceea ce simte nu este greșit.

    Asumarea rolului de model

    Pentru a-ți ajuta copilul să își dezvolte latura aceasta, este important să fii un exemplu pentru el și să îi explici de ce anumite comportamente sunt indezirabile și pot fi înlocuite cu succes cu alte tactici de exprimare. De exemplu, îi poți sugera - și fii exemplu - ca atunci când este furios, să își deseneze emoțiile, în loc să le exprime foarte vocal. Astfel, nu îl inhibi în a se exprima, ci doar îi oferi o alternativă.

    Înmânarea kitului de unelte necesare

    Transmite-le copiilor uneltele care te ajută pe tine să depășești perioadele stresante, să îți gestionezi furia sau să te relaxezi. De la cărți de colorat, la aromaterapie și băi parfumate și de la tehnici de respirație, la completarea unui jurnal zilnic, există o serie de tehnici care îi pot fi de ajutor. Identifică-le pe cele care îți sunt sprijin, prezintă-i-le și provoacă-l să găsească noi modalități pentru a face față cu bine provocărilor.

    Rezolvarea problemelor

    Atunci când se lovesc de un obstacol, e important să știe să își canalizeze energia în direcția soluțiilor. Stimulează-i să caute soluții pentru problemele pe care le au, să le evalueze cu puncte pro și contra și să își dea posibilitatea, astfel, de a lua cele mai bune decizii, în raport cu obiectivele lor.

    Cum ne putem îmbunătăți inteligența emoțională

    Inteligenta emotionala

    Așa-zisele ”soft skills” din spectrul inteligenței emoționale pot fi îmbunătățite chiar și la maturitate. Există strategii care și-au dovedit eficiența în dezvoltarea EQ-ului și care vizează îmbunătățirea relațiilor interpersonale, autocontrolul și gestionarea emoțiilor, asumarea responsabilității, conștientizarea efectelor propriilor emoții asupra procesului de luare a deciziilor, îmbunătățirea abilităților sociale.

    Iată câteva dintre aceste strategii:

    • Observă-ți reacțiile. Te grăbești să judeci oamenii, înainte de a avea la dispoziție toate informațiile despre ei? Obișnuiești să îi încadrezi în stereotipuri? Privește-ți reacțiile cu sinceritate și exersează jocul de rol - pune-te în locul celor pe care îi judeci. Astfel vei deveni mai deschis și vei reuși să accepți perspectivele și nevoile tuturor celor care te înconjoară.
    • Analizează mediul în care lucrezi. Cauți să primești atenție sau validare pentru realizările tale? Modestia poate fi o calitate, însă, nu exclude încrederea în forțele proprii. Exercițiu: lasă-i și pe alții să strălucească, fă-le loc sub lumina reflectoarelor și fă-ți mai puține griji cu privire la propria validare, dar, nu înceta să crezi în tine.
    • Autoevaluează-te. Identifică-ți slăbiciunile și superputerile, recunoaște-ți limitele și găsește acele capitole pe care le poți îmbunătăți. Fă-ți curaj să te uiți la tine cu onestitate și folosește-te de tooluri pe care le ai la îndemână - un test psihologic, o oră de terapie, păstrarea unui jurnal etc..
    • Dă-ți seama cum reacționezi în situații stresante. Te supără un deadline depășit sau un obstacol neprevăzut? Obișnuiești să distribui vina către alții, pentru a-ți direcționa și frustrările în aceeași direcție? Abilitatea de a-ți păstra calmul și autocontrolul dovedit în situații dificile sunt calități valoroase în mediul profesional și nu numai. Exersează îmbunătățirea cu fiecare ocazie, de la timpul petrecut în trafic, la evaluarea unor servicii plătite, precum sunt cele de cazare sau de călătorie. În vreme ce unele dintre acestea, precum stresul, se poate apela la ajutor extern, precum administrarea unor suplimente alimentare pe bază de magneziu, îmbogățite cu vitamine din complexul B, altele pot fi îmbunătățite strict prin exercițiu și dezvoltare personală.
    • Asumă-ți responsabilitatea pentru propriile fapte. Cere-le scuze celor pe care-i rănești în mod direct, în loc să îi eviți sau să faci abstracție de episodul neplăcut pe care l-ai provocat. Oamenii sunt mai dornici să ierte și să uite, dacă tu faci un pas către ei pentru a îndrepta lucrurile.
    • Analizează felul în care acțiunile tale îi pot afecta pe alții, înainte de a le săvârși. Dacă o decizie a ta va avea impact asupra altor vieți, pune-te în locul lor. Cum te-ai simți? Ai vrea să ai parte de acea experiență? Dacă decizia este una inevitabilă, cum ai putea reduce impactul ei nefavorabil? 

    În concluzie, deși inteligența academică este un factor decisiv pentru succes, inteligența emoțională este cea care te va ajuta să ai relații bune cu cei din jur și să îți atingi obiectivele. Conștientizarea propriilor acțiuni și sentimente și a impactului pe care expresia lor l-ar putea avea asupra altor persoane te va ajuta să vezi cu alți ochi oamenii, să îi prețuiești mai mult, să îi asculți, să le înțelegi dorințele și nevoile, dar și să empatizezi, să te identifici și să te conectezi cu el la nivele mult mai profunde și mai pline de însemnătate și satisfacție.

     

    Resurse: 

    -Daniel Goleman, Inteligența emoțională

    -Greater Good Magazine, Can Empathy Reduce Racism?

    -American Journal of Public Health, Early Social-Emotional Functioning and Public Health: The Relationship Between Kindergarten Social Competence and Future Wellness

    -Psychology Today, Emotional Intelligence

    -NCBI, Emotional intelligence and organizational effectiveness



    Sursă foto: Unsplash